Un englezesc foarte cunoscut in Romania, printre primii care au putut fi cumparati la noi.
E un trandafir rosu mai inchis, care se mai inchide in timp. Bineinteles, nu reusesc sa prind in poza rosul ala catifelat, pe care iti vine sa il mangai. La mine in gradina merge minunat, infloreste in doua valuri destul de distincte, frumos, plin de flori. Florile tin mult, se inchid putin la culoare dar rezista mult pe tufa si, desi floarea e foarte bogata, nu face niciodata balling desi la mine se mai intampla asta la unii, de la ploi combinate cu soare, de exemplu cateodata la Eden rose.
Florile sunt foarte mari, cu multe petale, cupate, extrem de parfumate. Tufa are un aspect cumva rigid, neasteptat la un Austin, cu tije groase si rigide si extrem de pline de spini. Cred ca are cei mai infricosatori spini e care i-am vazut, cu exceptia celor de la rugosa alba, dar care sunt mai mici. Ma infior de cate ori tebuie sa bag mana in tufa sa tai.
Desi este considerat un soi depasit chiar de Austin, datorita chiar felului mai rigid de a fi, eu il iubesc mult si chiar imi place combinatia cu Mary Rose, se pun unul pe altul in valoare.
Probabil nu a fost considerat un genitor prea interesant, sau nu lega usor, a dat doar 8 urmasi, majoritatea creati de Paul Barden , incrucisat mereu cu trandafiri vechi. Ca fapt divers, unul din urmasii creati de Paul Barden, Tusc-o-Jam, are parfum puternic de mir, un parfum mai rar in lumea trandafirilor, foarte deosebit. Parfumul apare la cativa Austini, singur sau combinat, cum este Constance Spry.
Asta in timp ce Mary Rose a fost folosit intens si a dat 48 de urmasi 14 din ei fiind chiar creatii Austin, dar si alti creatori au folosit-o intens, realizandu-i valoarea-Meilland, Clements, sau Heritage care a dat 31 de urmasi.
E un trandafir rosu mai inchis, care se mai inchide in timp. Bineinteles, nu reusesc sa prind in poza rosul ala catifelat, pe care iti vine sa il mangai. La mine in gradina merge minunat, infloreste in doua valuri destul de distincte, frumos, plin de flori. Florile tin mult, se inchid putin la culoare dar rezista mult pe tufa si, desi floarea e foarte bogata, nu face niciodata balling desi la mine se mai intampla asta la unii, de la ploi combinate cu soare, de exemplu cateodata la Eden rose.
Florile sunt foarte mari, cu multe petale, cupate, extrem de parfumate. Tufa are un aspect cumva rigid, neasteptat la un Austin, cu tije groase si rigide si extrem de pline de spini. Cred ca are cei mai infricosatori spini e care i-am vazut, cu exceptia celor de la rugosa alba, dar care sunt mai mici. Ma infior de cate ori tebuie sa bag mana in tufa sa tai.
Desi este considerat un soi depasit chiar de Austin, datorita chiar felului mai rigid de a fi, eu il iubesc mult si chiar imi place combinatia cu Mary Rose, se pun unul pe altul in valoare.
Probabil nu a fost considerat un genitor prea interesant, sau nu lega usor, a dat doar 8 urmasi, majoritatea creati de Paul Barden , incrucisat mereu cu trandafiri vechi. Ca fapt divers, unul din urmasii creati de Paul Barden, Tusc-o-Jam, are parfum puternic de mir, un parfum mai rar in lumea trandafirilor, foarte deosebit. Parfumul apare la cativa Austini, singur sau combinat, cum este Constance Spry.
Asta in timp ce Mary Rose a fost folosit intens si a dat 48 de urmasi 14 din ei fiind chiar creatii Austin, dar si alti creatori au folosit-o intens, realizandu-i valoarea-Meilland, Clements, sau Heritage care a dat 31 de urmasi.
