Trandafirul asta mi s-a prins de suflet mai greu. Nu stiu de ce, dar nu ma tenteaza prea tare trandafirii prea diferiti, prea iesiti din randul trandafirilor. Mintea mea probabil e blocata undeva intre lumi, fiindca, in loc sa vibrez la noile aparitii , unele care mai de care mai...altceva decat trandafir, ii iubesc e cei care se integreaza usor in gradina, fara stridente.

Am tot citit si am tot vazut poze cu el, pana cand , intr-o zi, am vazut o poza cu el la o forumista in gradina, si mi l-am dorit. Habar n-am de ce, ca nici macar nu era o fotografie profesionala, era doar facuta de o gradinareasa pasionata.
Trandafirul are o istorie mai interesanta, a fost creat de un rozierist englez amator,
Frank Cowlishaw si a produs senzatie, fiind probabil pe atunci-2003-cel mai aproape de albastru. Era mare lucru, mai ales ca nu aparuse in gradina unui rozierist renumit.
Se pare ca, pentru a-si pune in valoare mai bine culoarea are nevoie de clima mai racoroasa. Un adevarat englez, nu?
Tufa a crescut la inceput ciudat, cu niste ramuri cam lalai si lungi, ciudate, mai degraba ca un rambler. Noroc ca il pusesem in stratul de perene si mai avea suport din cand in cand. Florile, grupate in buchete, semiduble au parfum mediu, desi pe unele site-uri e dat cu parfum puternic.

Ii place semiumbra, florile se ard si se decoloreaza spalacite in soare puternic, insa, de cand e mai la umbra, sub salcamul galben, are o culoare intensa. Florile de vara se deschid un roz liliachiu, dar imediat se fac violet deschis, cumva pudrat. Toamna are o cu totul alta culoare.In al doilea an si-a format o structura mai rigida, vad ca deja se inalta frumos, ii sta bine asa, cu frunzisul cenusiu care complimenteaza culoarea florilor. Primul an mi-a facut si ceva patare neagra, vad ca si aici s-a reglat, incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult. Florile de toamna sunt mai inchise la culoare. Incepe sa imi placa din ce in ce mai mult, mai ales ca ultimele flori au fost prinse de bruma si au capatat un visiniu inchis cu tente violacee absolut superb, in contrast cu staminele galbene.

A fost numit dupa bucata muzicala cu acelasi nume din King of Jazz de Gershwin.