De citit 1

Fiindca incet incet gradina se pregateste de iarna, am mai mult timp de citit, si imi pregatesc stocul.
Ma gandeam sa prezint cartile care mi-au schimbat total perceptia despre trandafiri. Carti bune, serioase, executie deosebita, pasiune.
Carti despre trandafiri, pe care le citesti nu numai pentru informatie, ci pentru pasiunea cu care au fost scrise, pentru minunatele fotografii, pentru hartia pe care iti vine sa o mangai. Carti pline de informatie adevarata, dar si frumoase, carti de drag.



Asa o carte este Classic Roses de Peter Beales.
Peter Beales este un pasionat, dar si un erudit. Cartea este o adevarata enciclopedie,nu e o carte de poseta.
Format A4 , are 500 de pagini, cu peste 600 de fotografii impecabile.



Are un capitol destul de mare cu folosirea si integrarea trandafirilor vechi in peisaj, cu folosirea lor ca bordura, grupuri pe arcade sau ziduri.



Trandafirii sunt impartiti pe familii cu o harta la inceput cu aria initial a raspandirii soiurilor de baza. Apoi, fiecare capitol are descrierea celor mai reprezentative exemplare cu bune si cu rele, cu impresii, cu date despre cultivare.



Are si un capitol mare despre ingrijire, taieri, pregatire de iarna. Un subcapitol destul de consistent este despre boli si daunatori, cu o mare atentie acordata Virusului mosaic, care se raspandeste mult in ultima vreme.



O lucrare enciclopedica dar care poate fi citita si de amatori dar si de cei mai avansati cu mare placere, Peter Beales fiind un nume in lumea iubitorilor si crescatorilor de trandafiri.

Fineturi

Aveam mereu in minte pasta de macese pe care o facea bunica. Gustul fin, delicat, nu ca al dulcetii de capsuni, mai suav, putin astringent, dar buuun. Pe paine calda, taraneasca, cu gauri mari, cu unt, si pasta de macese deasupra. Un rasfat.



Asa ca, doua tufe de rugosa au fost sacrificate. Macesele, bineinteles!
Am cules un cos intreg, dupa doua zile de bruma, se zice ca atunci sunt numai bune, dar nu mai mult, ca se acresc.



Le-am spalat, le-am rupt coditele si varfurile, care ies impreuna cu smocul de perisori din interior.
Initial ma gandeam sa le dau prin masina de facut bulion, si scap. De unde, am reusit sa blochez masina, fiindca semintele sunt mult mai mari si cumva piramidale, in orice caz nu sunt plate, si nu intra in spatiul masinii.


Atunci, le-am pus zahar si le-am zdrobit putin, si le-am lasat peste noapte sa lase zeama. Dimineata, am adaugat trei cani bune de apa si i-am dat un clocot doua. L-am lasat la racit, si l-am trecut prin sita fina, de cernut faina. A mers mult mai repede decat ma asteptam, si a rezultat o pasta rosu portocaliu, foarte frumoasa.



Am pus-o din nou pe foc, am mai adaugat zahar dupa gust. Am fiert-o molcom, la foc mic, sa nu o zapacesc, cam jumatate de ora. Spre sfarsit am pus si coaja de la doua lamai din care facusem o limonada, asa, jumatati.
La borcane si la pat cald cu ea.



E o minunatie, iar cu macesele de rugosa e usor de facut.

Lastari de inlocuire la trandafiri

Cam pe la inceputul lui august, trandafirii incep sa faca niste lastari mai speciali, care cresc ca din apa, ajungand daca sunt lasati sa depaseasca si de doua ori ca lungime, si, daca sunt lasati, eventual, fac o floare in varful acestei rachete. Lastarii astia NU TREBUIE INLATURATI .
Citeam undeva pe internet ca sunt lastari lacomi si se inlatura. Nici poveste de asa ceva.



Trandafirul isi intinereste permanent tufa, astia sunt lastari de inlocuire, care vor lua locul ramurilor mai batrane ,de 5-6 ani.
Daca tufa este tanara, deci inca nu s-a format ca densitate, se lasa in pace lastarii. Spre inceput de septembrie, cand ei iau avant, li se ciupeste varful cu mana, pentru a se opri din crescut, pentru ca varful crud e afectat de gerurile iernii. Dupa ciupit, lastarul va incepe sa lemnifice, sa se intareasca. Eu am lasat lastarii acestia trei sa creasca, fara sa-i ciupesc, ca sa le fac poze, insa ei trebuiau de multa vreme ciupiti.



La tufele de peste 5 ani, care deja sunt destul de dese, deci au un numar suficient de ramuri, se pastreaza doi trei astfel de lastari, restul se suprima. Lastarii pastrati vor servi in primavara drept inlocuitori la doua trei ramuri de peste cinci ani, care trebuie inlocuite.



In general la trandafiri, ramurile de peste cinci ani fac flori mai mici, mai debile, mai putine. Din acest motiv, pentru pastrarea tineretii lemnului, se inlocuiesc primavara un numar de cateva ramuri. Iar astia sunt inlocuitorii ideali.

Ultimele flori

La mine in gradina a venit deja toamna. Diminetile sunt reci, serile deja avem nevoie de un pulover pe spate. Incet incet, frunzele isi schimba culoarea. A inceput visinul, care deja s-a dezgolit pe jumatate, trestia incepe sa-si piarda verdele.
Trandafirii sunt inca destul de plini de flori, dar florile nu mai reusesc toate sa se deschida la maxim, deja sunt peste tot macese care se coloreaza.
Imi pare asa de rau! Fac mereu poze, sa ii mai prind, sa ii mai am undeva.
La primul val am admirat tufele, fiecare tufa plina de flori, invaluita in parfum. Acum, la valul doi, admir fiecare floare in parte, ca pe un bibelou.



Pentru prima oara am facut un buchet sa-l dau cadou, sa se bucucre si prietenii nostri de frumusetea ultimilor trandafiri. Buchetul mi se pare perfect, si n-am facut altceva decat sa culeg ce era mai frumos inflorit si nu era ofilit de frig.



Nu mi-a aparut nici o stridenta, nici una din flori nu pare sa distoneze, sa fie in plus. Lumina asta piezisa de toamna face gradina si florile sa arate mai armonios, in culori mai blande.

Parole

Nu ma asteptam sa imi placa asa de mult un teahibrid. De asta sunt pur si simplu incantata.
Un teahibrid Kordes MI-NU-NAT.



Ciclam intens, catifelat. iar florile sunt uriase. Absolut uriase. Fiecare floare e separat, pe o tija groasa.

Petalele se decoloreaza incet, devenind parca pudrate si cu o tenta lila. Are un parfum foarte puternic, de lacramioare cu fructe, un parfum proaspat dar intens.
Bobocii se deschid elegant, ca la un teahibrid pur sange, rand pe rand, si pe parcurs culoarea lor vireaza putin spre lila.



Cand vezi tufa te frapeaza marimea florilor si grosimea petalelor, parca sunt din catifea groasa in nuante. Nu am vazut trandafir cu flori asa de mari, sunt uriase, dar absolut uriase.
Un trandafir frumos, elegant, foarte parfumant, sanatos,o culoare destul de socanta, fura privirile celor care intra in gradina.
Culoarea e ceva mai inchisa ca in poza, mai intensa, dar mie foarte greu sa fotografiez trandafirii rosii, nu prea imi iese culoarea exacta.

Ferdinand Pichard

Un hibrid perpetual.
Creat in Franta de Tanne.
Nu se stie originea exacta. In orice caz, Graham Thomas l-a studiat si considera ca e clar copil al lui Commandant Beaurepaire, desi nu a reusit sa determine daca provine din seminte ale acestuia sau e chiar un sport al lui.



Il am in gradina de vreo patru ani, insa a tot fost mutat ,deh, mintea incepatorului.
Acum insa si-a gasit locul, se urca intr-un mar,si incepe sa se dezvolte asa cum ii place, e clar un trandafir care merita un loc in gradina.
Florile de un rosu carmin ,cupate, sunt brazdate frumos cu dungi albe, au un parfum puternic, deosebit. Culoarea florilor vireaza, si a doua zi albul e un roz discret si ciclamul merge spre visiniu.



Toate astea pe un frunzis verde intens sanatos,care accentueaza contrastul.
Cel mai important lucru e ca produce flori pana toaman tarziu, unele dupa altele, fara oprire.
Gradina Botanica din Montreal a facut un studiu pe trandafiri maturi, iar FP a reiesit ca fiind una din varitatile cu rezistenta maxima la bolile specifice frecvente,-rugina,fainare, patare neagra- avand infestare doar 0 -5%.
Peter Beales il considera unul din cei mai buni dungati in comert azi, chiar daca au aparut gramada. Are si un mare atuu, parfumul, pe care dungatii de azi nu prea il au.
Poate fi condus si in forma pegging, avand ramuril lungi si elastice.

Petticoat

Un trandafir Kordes , floribunda, ce iese putin din tipare, datorita petalelor cu margini dantelate. Flori mari albe cu mijlocul crem care chiar merge cateodata spre maro, formand un contrast foarte deosebit.



Tufa este extrem de frumoasa, mereu plina de flori, cu ramuri rigide dar destul de lungi, luand repede forma de arbust adevarat. In primul an m-am enervat, florile erau mici si ciudate, ca si cum nu reuseau sa pastreze o simetrie, chiar ma gandeam oare trandafirul asta vrea sa faca florile patrate sau ce naiba are. Deja din anul doi s-a aratat la fata, si ce ma incanta sunt si ramurile rigide si bine asezate. A atins deja 1.10m, are frunzisul sanatos si lucios, verde inchis, specific Kordes, e intr-adevar un trandafir de cea mai buna calitate. Efectul pe care il face cand e in floare e deosebit, parca e acoperit cu dantela, asta din cauza petalelor cu marginile dantelate.
Pe mine evolutia asta m-a pacalit putin, pentru ca nu ma asteptam sa fie asa inalt aici, trebuie sa regandesc putin zona din cauza asta.



Nu prea inteleg cum, dintr-un trandafir problematic cum e Margaret Merill, destul de sensibil si mofturos, a iesit in urmatoarea generatie un trandafir cu asemenea rezistenta.

New Dawn

Un trandafir urcator , un hibrid wichuriana,cu renume in lumea trandafirilor. Un sport al lui Dr Van Fleet, inregistrat de Somerset Rose Company, USA 1930.



Ca un trandafir urcator sa placa si sa aiba succes, trebuie sa satisfaca visul gradinarului, cu o arcada plina de flori cu ramuri arcuite in numar mare, cu o anume eleganta. Desi multi urcatori proveniti din teahbrizi, sporturi ale lor, au niste flori frumoase, extrem de deorative, nu sunt fara dezavantaje. Teahibrizii au caracteristica floarea mare purtata drept pe o tija rigida, fara ramnificatii, ceea ce este o calitate la un arbust.Insa la un urcator, lastarii laterali purtatori de floare , daca sunt inalti si rigizi, arcada va fi imbracata de niste tije cu florile in varf, care vor avea farmec poate doar de la etajul casei. Efect care apare la marea masa a trandafirilor urcatori sporturi de teahibrizi. Bineinteles, exista si aici exceptii, cum ar fi Crimson Glory, Ena Harkness, Souvenir de Claudius Denoyel sau intunecatul Guinee. Toti cu flori de teahibrid si cu remontanta foarte buna.



Din aceste considerente, sportul lui Dr.Van Fleet , mai putin viguros, New Dawn e un trandafir care are foarte mare succes si acum. Infloreste pana toamna tarziu, un mare avantaj fata de ceilalti din grupul sau, cu flori de un roz delicat, cu o forma frumoasa, aducand in minte floarea de Tea,devenind aproape albe la maturitate.




Frunzisul este verde inchis si lucios frumos, iar ramurile se arcuiesc putin sub greutatea florilor. Poate fi condus ca urcator mediu, sau lasat liber ca un arbust mai mare, atingand 3m, cu ramuri arcuite, fantana.



Eu am vazut trandafirul asta pentru prima data in curtea bunicilor sotului meu. Erau doua tufe imense, lasate liber, in cascada, care strajuiau usa de intrare in casa. Zona era plina de un parfum placut, nu foarte puternic, dar care te invaluia. Erau cultivati foarte interesant, pe doua platforme rotunde de pamant, cu raza cam de un metru, care ii ajuta sa isi etaleze ramurile arcuite, ca de pe un piedestal. Atunci , acum vreo 12 ani, am luat butasi si i-am inmultit, fiind primii trandafiri ai mei, si inmultiti de mine. Nu stiam nici nume, nici nimic. Ulterior, mi-am achizitionat de la Lens un New Dawn, si am realizat ca trandafirii sunt similari. Am trei deci, unul condus ca urcator si doi sub forma de tufa dar nu regret deloc, sunt superbi. Frumosi, eleganti, cu o anume gratie in postura, si extrem de rezistenti.



Contrar parerilor neavizate, trandafirii mai vechi, bineinteles, unii dintre ei, si nu ma refer numai la cei antici, ci si la cei mai vechi ca an al creatiei, dar totusi moderni,sunt muuult mai rezistenti, mai insensibili la probleme sau la sol si vreme, necesita mult mai putina ingrijire si atentie, oferind aceleasi satisfactii si in plus inegalabilul parfum cu floribundele sau teahibrizii moderni.

Iris Webb

O floribunda englezeasca foarte frumoasa, din pacate dupa furtuna de acum doua seri nu am niste poze prea reusite cu tufa.
Creata de C.H.Warner in 1988 , cu mama o floribunda portocalie ce prefera clima mai racoroasa, Southampton, si avand polen din combinatia dintre un hibrid musk si doi urcatori.



Imi place forma florii, putin cupata si franjurata pe margini, are un aer ciufulit.


Floarea este un fel de cupru, cumva prafuit, cu dosul auriu, care se decoloreaza in timp devenind un cenusiu o idee roz, o culoare splendida.



E o floribunda mica, ajunge pe la 1.20m, face buchete destul de mari si frumos asezate, tufa mea insa a avut doua ramuri rupte la furtuna si acum nu mai e echilibrata. E sanatoasa, rezistenta, nu e atinsa de boli si nu a suferit deloc de ger.

Apple Blossom

Un hibrid multiflora. Burbank USA 1932.
Este obtinut dintr-un hibrid rugosa cu un hibrid multiflora.



Ramblerii multiflora au fost creati spre sfarsitul erei victoriene si au capatat repede popularitate. Infloresc la inceputul verii, aproximativ timp de patru saptamani, fiind extrem de floriferi, sunt pur si simplu acoperiti de culoare in acea perioada.Sunt robusti, destul de mari, foarte sanatosi si nu au aproape deloc spini.



Desi infloreste o singura data pe an, spectacolul e de neegalat.Sute de flori in nuante de roz pana la alb, cu petalele putin incretite.
Delicat, dar totusi imens, plin de flori, nu se vad frunzele, emana un parfum discret. E ca un morman de flori, iar din loc in loc, la florile proaspat deschise se vad staminele galbene, care in timp devin maro. Florile sunt purtate in panicule mari, grele, care dau impresia de degradeuri.



Frunzisul verde intens, cu nuante spre cupru la cresterile tinere.
Ajunge la 3m inaltime, cu multe ramuri, formand ori un urcator des ori o tufa imensa plangatoare.

Claude Monet

Un trandafir al casei Jackson and Perkins, SUA, din seria Pictori.



Desi e un TH, are mai mult aspect de floribunda.Flori mari, raspandite frumos si egal pe tufa, tije drepte cu flori mari prezentate drept, parfum mediu spre tare, cumva fructat dar si dulceag.



Florile mari au petale putin gofrate si fac o impresie foarte placuta.Frunzisul verde mediu, semimat sanatos.



E un tranfir extrem de sanatos, cu flori frumoase si multe, pare a nu fi atacat de boli
.


Tufa bogata si echilibrata, cu ramuri frumoase si groase. Spini rosii cu varf alb, contrastand cu verdele ramurilor.

Zephirine Drouhin

Creat de Bizot -Franta in 1868, din parinti necunoscuti.



Un bourbon foarte frumos si foarte infloritor. Este destul de intalnit in randul cultivatorilor de trandafiri, chiar daca nu au o pasiune pentru trandafirii vechi, deoarece are o calitate neasteptata, nu are spini.



Frunzisul este mat si de un verde mai deschis, ceea ce pune mult in valoare florile de un roz mediu.

Florile sunt duble , mari, cu un aer de floare de teahibrid,curband petalele exterioare la deschiderea completa. Se umple de flori si are un aer foarte select cu florile alea involte si cu frunzele mai deschise la culoare.



Ramurile sunt lungi, mediu la rigiditate, cam de doi -trei metri lungime. Se pot arcui destul de usor, chiar si dupa ce se lemnifica, insa nu au versatilitatea unui rambler.
Parfumul e exceptional, greu si dulceag, un adevarat bourbon, umple aerul. La mine nu a avut sensibilitati, desi sta la gardul dinspre rau si are si umiditate mare si vanturi reci. Este extrem de sanatos si viguros, nu ii aplic nimic altceva decat doua ingrasari cu mranita pe an. Sanatos, florifer, nu necesita efort, este frumos daca e lasat in pace, doar admirat. Desi aveam ceva emotii, fiind in zona ploioasa, cu privire la patarea neagra, mare vedeta la mine, e perfect sanatos.

Poate fi condus ca urcator sau lasat tufa putin plangatoare. Ajunge cam la trei metri inaltime ca urcator.

Harlow Carr

Un alt englezesc, facand parte din grupa cea mai apropiata de trandafirii vechi, hibrizii de trandafiri vechi.

Dupa mine floarea este foarte vesela, are o forma plata si foarte expusa, insa fara mijlocul acela bombat de la trandafirii vechi. Daca nu as sti ca e un englezesc, as zice ca e un trandafir vechi, dupa floare si tufa.



In primul an am crezut ca e o mare ratare.Ramurile moi, florile cu tije lungi si subtiri, ca niste scobitori, incapabile sa sustina greutatea flori. Anul asta arata simtitor mai bine, deci teoria ca sa il lasi in pace vreo trei ani cel putin aici e buna, asta deocamdata nu si-a aratat adevarata fata.



Florile sunt medii, de un roz destul de tare, cu un parfum puternic de trandafir vechi. Frunzele sunt semimate, un verde mai deschis, frunzele tinere fiind aramii.
Floarea se deschide putin cupat, dar inauntrul ei se vad multe petale inguste, ca si cum ar fi franjurate, si din cand in cand se vad putin si staminele galbene. Culoarea se deschide foarte putin in timp, dar efectul pe tufa este foarte frumos, de umbre si lumini.
Florile au coditele imbracate in spini mici, sunt lungi si foarte subtiri, parca ar fi scobitori. Acelasi tip de codita a florii l-am observat si la Westerland.



Deocamdata nu pot zice nimic despre tufa, e inca imprastiat si destul de moale, dar clar castiga in timp la capitolul postura.
Este un trandafir extrem de frumos parfumat- chiar un parfum mai greu, mai a esenta de trandafir, - care se potriveste cu multe si e usor de imbinat.
Dupa spusele lui Austin ajunge 1.20 x 90.

Plimbandu-ma prin gradina sa fac poze la ce incepe sa infloreasca, a descoperit cat de tare seamana cu Rosa damascena trigintipetala, adica trandafirul de Kazanlik.


Harlow Carr


Rosa Kazanlik

Spinii fini ,drepti si foarte rosii, care se indesesc spre varful ramurii, coditele florilor cu spini pana sus, petalele cu o anume transparenta.. Interesant.


Rosa Kazanlik

Abraham Darby

Un englezesc din grupa Leander, creat in 1985.



Dupa cum spune David Austin, este provenit din doi trandafiri moderni, floribunda Yellow Cushion si urcatorul modern Aloha.



Desi este mereu pomenit ca poate fi crescut ca urcator, la mine, ca multi altii cu aceeasi caracteristica, arata excelent ca tufa, fara tendinte de urcator
.


Desi in primii ani avea coditele florilor cam moi, incapabile sa sustina floarea in sus, acum e chiar rigid si arata mi nunat, cu flori uriase cu alura de trandafir vechi.
Florile sunt la inceput putin cupate, apoi se deschid larg, aratand multitudinea de petale si cu un parfum deosebit, puternic, fructat.



Florile sunt un piersiciu cu nuante de roz si galbui, cu dosul ceva mai deschis. Pe masura imbatranirii culoarea parca se uniformizeaza, si devine cumva pudrat.




Fiind o tufa de 7 ani, are deja o structura formata si arata foarte ordonat, fara sa iasa din forma.



Remonteaza bine.