Iubesc la nebunie stanjeneii. Eleganti, elaborati, nepretentiosi, deosebit colorati, unii din ei parfumati si cu doua infloriri pe an.
Florile mari sau mai mici, inalti, pitici, cu petale subtiri si fine sau gofrati ca din hartie creponata, in combinatii de culori ametitoare, aproape nu lipsesc din nici o gradina.
Numele de Iris, denumirea latina a plantei, vine de la zeita Iris,mesagera zeilor si cea care facea legatura intre zei si pamant, personificarea curcubeului.
Se plantau stanjenei pe mormintele femeilor pentru ca zeita sa le ghideze in drumul de dupa moarte.
A fost folosit in scopuri medicinale si pentru obtinerea unor parfumuri.
Rizomul se planteaza cat mai repede dupa separare, in pamant cu un drenaj bun si in soare.
Trebuie sa fie cat mai putin ingropat, sa ramana cat mai la suprafata, dar radacinile lungi sa ajunga adanc.Pentru asta se face o movilita in groapa, pe care se aseaza rizomul, iar radacinile in groapa.
E foarte nepretentios, singura problema sa nu stagneze apa in zona, ca putrezeste. Se inmulteste repede, in scurt timp dintr-un rizom va aparea o tufa bogata si frumoasa.
In lume exista hibridizatori pasionati, cluburi si asociatii dedicate exclusiv cultivarii si ingrijirii stanjenelului. In Anglia, nici o gradina nu este considerata completa fara cateva tufe de stanjenel, asezate frumos, cu un aer neglijent, ca si cum ar fi crescut acolo de la sine.
Easy-Peasy all-in-one Yoga Bag - new pattern
Acum o săptămână
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu